Știați că Yoga are o bază filozofică? Vrei să știi ce este? Dacă da, aveți noroc pentru că aici sunt textele fondatoare ale Yoga, care au fost scrise de Patanjali în secolul al XIII-lea î.Hr.
Capitolul 1: Samadhi Pada
1. Înțelesul literal al Yoga este unirea gândirii cu emoțiile, senzațiile și corpul fizic. A personalității cu FIINȚA interioară și a individualității cu TOTUL de aici și de acum al eternului prezent.
2. Când agitația minții încetează (gânduri, emoții și senzații fluctuante) apare starea reală de Yoga.
3. Atunci cine vede și este conștient este stabilit în natura sa originală și reală (și este unul cu toate).
4. În celelalte state există identificarea cu fluctuații mentale.
5. Principalele fluctuații mentale sunt cinci; care poate fi împărțit în dureros și non-dureros.
6. Aceste fluctuații principale sunt: cunoașterea corectă, cunoașterea greșită, imaginația, visul și memoria.
7. Cunoștințele corecte își au ca origine: percepția directă, deducerea sau inferenta și mărturia sau revelația.
8. Cunoașterea greșită este o concepție falsă a unei idei sau a unui obiectiv sau obiect a cărui natură reală nu corespunde conceptului.
9. Urmați cunoașterea prin cuvinte, dar fără obiect este imaginație sau fantezie.
10. Somnul profund (fără vise) este acea fluctuație a minții care implică o absență de conținut.
11. Memoria trebuie să țină cont de impresiile surprinse de obiectele percepute și experiențele trăite.
12. Încetarea fluctuațiilor minții se realizează prin practica și detașarea periodică.
13. Practica regulată și detașarea trebuie să devină un obicei care trebuie stabilit cu determinare.
14. Detașamentul este stabilit și integrat în persoană atunci când este practicat mult timp, cu regularitate, persistență și dăruire.
15. Când o persoană încetează din dorința de obiecte percepute, evenimente trăite sau ceea ce a auzit se numește detașare.
16. Cel mai înalt nivel este lipsit de emoții, în raport cu adevărata cunoaștere a individului.
17. O plenitudine a yoga sau un nivel de maturitate este asocierea raționamentului, reflecției, bucuriei și respectiv a sentimentului individualității.
18. O altă cale sau activitate pentru dobândirea înțelepciunii și conștiinței înalte este precedată de studiul continuu și atenția de a se identifica de conținutul minții. În el rămân doar indicații ale minții (care sunt identificate cu cel separat de TOATE).
19. Yoghinii dezmembrați și, în esență, uniți cu „Înțelepciunea” apar datorită atenției continue de a te identifica de mintea care îi leagă de tine.
20. Alți yoghini în întrupare obțin uniunea esențială cu „Înțelepciunea” și conștiința unității în TOT, prin constanța lor în credință, putere de putere, memorie și inteligență în reflectarea „unității Asta formează Totul.
21. Cei care o doresc intens obțin foarte curând acest sentiment de Unitate înțelept și armonios.
22. Desprinderea de studiu poate fi obținută înainte cu dorința care apare și se dezvoltă în condiții ușoare, medii și extrem de puternice.
23. Sau prin devotament față de Toți, de viață, de Dumnezeu (FIINȚA absolută).
24. Ființa absolută este o armonie deplină fără fluctuații.
25. În FIINȚA absolută se află Omnisciența infinită.
26. Cine, nefiind limitat de timp, este Învățătorul învățătorilor.
27. Cuvântul OM = Eu sunt cine sunt, Eu sunt Absolutul = Allah = cuvântul care descrie divinitatea maiestuoasă = „Eu”.
28. Cuvântul „eu” și semnificația acestuia din partea individualității trebuie reflectate în mod repetat.
29. Cu acest cuvânt, conștiința se pliază spre interior și obstacolele meditației sunt depășite.
30. Obstacolele sunt: boala, prostia, îndoiala, umilința, lenea, dorința, percepția greșită, incapacitatea de a îmbunătăți și instabilitatea.
31. Simptomele care însoțesc distragerea mentală sunt: durere, depresie, tremor și respirație aritmică și hiperventilație.
32. Pentru a înlătura obstacolele și simptomele lor, concentrarea ar trebui să fie practicată pe un singur principiu.
33. Mintea este purificată și devine pașnică, atunci când în relație cu fericirea, mizeria, virtutea și viciul, se cultivă atitudini de prietenie, compasiune, recunoștință și indiferență.
34. Sau se poate controla mintea lui prin controlul conștient al unei respirații armonice.
35. Sau, altfel, mintea poate fi ghidată spre echilibru prin stabilizarea experienței sensibile cu efortul obiectivității (detașarea acesteia de sinele personal).
36. Sau starea de înțelepciune care este dincolo de suferință (poate controla mintea).
37. Sau, de asemenea, mintea poate fi controlată prin focalizarea atenției asupra oamenilor exemplare care au renunțat la pasiunile umane.
38. Sau susține, de asemenea, cunoașterea viselor, regularitatea și disciplina în somn.
39. Sau prin meditație după dorință.
40. Atunci yoghinul câștigă stăpânire asupra tuturor obiectelor de meditație, de la cel mai mic la infinit imens.
41. Pacea și acceptarea sunt o stare de absorbție completă a minții, care nu este liberă de identificarea separată a observatorului, observarea și simțurile, deoarece un cristal ia culoarea aceea pe care este susținută.
42. Când înțelepciunea este afectată de alternanțele cuvântului și de fluctuațiile mentale, apare confuzia.
43. Confuzia este eradicată de discernământul amintirilor, când mintea este lipsită de atașamente și în cadrul ei strălucește cunoștințele obiective și adevărate.
44. Doar cu această explicație, au fost explicate claritatea, luciditatea, conștiința transcendentă și stările de înțelepciune mai subtile.
45. Stările de iluminare în ceea ce privește obiectivele mai subtile se ridică la Înțelepciune.
46. Aceste state explicate mai sus sunt doar sămânța iluminării.
47. După ce a devenit absolut perfectă în conștiința transcendenței, lumina spirituală răsare.
48. Acolo, supraconștientul este hrănit de experiența cosmică.
49. Această cunoaștere care provine din experiența cosmică este diferită de cunoștințele dobândite prin mărturie și inferență, deoarece are un obiectiv specific.
50. Conștientizarea dinamică născută din experiența cosmică previne alte stări de conștiință.
Capitolul 2: Sadhana Pada
1. Aceste învățături care vor fi prezentate aici constituie yoga practică și cum să dezvolți unitatea.
2. Acest yoga este practicat pentru a dezvolta conștiința luminată și cu scopul de a reduce cauza afecțiunilor.
3. Cauzele durerii sunt ignoranța, sentimentul de sine sau ego-ul separat, aprecierile, nemulțumirile și teama de moarte.
4. Ignoranța acționează în stările de conștiință de separativitate indiferent dacă sunt latente, reduse, dispersate sau extinse.
5. Ignoranța înseamnă să confunde perisabilul, nu eternul, impurul, răul și materialul cu cele etern, curat, bine și spiritual.
6. Sinele social.
7. Plăcerea care însoțește gustul sau dorința.
8. Durerea care însoțește respingerea și repulsia.
9. Dorința de viață veșnică care stă la baza tuturor.
10. Aceste suferințe pot fi reduse prin meditația internă atunci când sunt subtile.
11. Modificările percepțiilor și fluctuațiile acestora pot fi simplificate prin meditație.
12. Acumularea de consecințe, care este cauza principală a suferințelor, este experimentată la nașterile prezente și viitoare.
13. Atâta timp cât rămâne cauza consecințelor, ea evoluează și generează identități cu conștiință separată. Acest lucru generează o perioadă de viață și experiență.
14. Aceste identități experimentează fericirea și durerea în funcție de merite și demersuri.
15. În cazul celui care analizează, totul este dureros din cauza durerii produse prin tranziția a tot ceea ce este inerent în viața, suferința acută a unor experiențe, dorințele și în opoziție cu emoțiile plăcerii care generează durere și deficiențe.
16. Suferința care nu a venit încă poate fi evitată.
17. Identificarea observatorului și a observatului (sau a actorului și a personajului) trebuie evitate. Aceasta este cauza afecțiunilor.
18. Observatorul sau actorul are proprietățile înțelepciunii, activității și stabilității și are în slujba sa corpul cu organele sale sensibile, cu care se formează și stabilește unitatea, iar obiectivul său este experiența și eliberarea.
19. De-a lungul experienței trecătoare a vieții și a etapelor ei, trăiește emoții fluctuante.
20. Observatorul sau actorul este doar conștiință pură, dar în ciuda purității sale, experimentează observarea prin conceptul mental.
21. Înțelepciunea există doar și are rațiunea sa de a fi în slujba individualității, astfel încât individualitatea să transcende separativitatea și să atingă unitatea integrată în TOT.
22. Înțelepciunea își îndeplinește scopul, ceea ce se observă devine manifestarea Unului Tot; dar pentru alții este manifestarea multiplului, deoarece aparențele sunt comune tuturor percepției; doar variază starea de conștiință transcendentă și luminată care percepe unitatea care stă la baza lor.
23. Cauza unirii Înțelepciunii în individualitate este aceea de a experimenta natura reală, TOTUL, FIINȚA și de a realiza în sine aceeași plenitudine în individualitatea contopită în Totul și plinătatea TOTULUI cu plinătatea eliberată prin individualitate în unitate cu TOTUL.
24. Rădăcina acestei experiențe (sinele separat) este ignoranța.
25. Unirea Înțelepciunii și a individualității apare atunci când separativitatea care este ignoranța căreia îi are aspectul multiplu a fost depășită. Aceasta se numește „eliberare luminată”.
26. Conștientizarea realului, fără fluctuații, este mijlocul de a evita iluzoriul.
27. Există șapte etape de iluminare pentru această individualitate.
28. Prin practicarea diferitelor părți ale yoga, impuritatea scade până când creșterea cunoștințelor spirituale culminează cu conștiința Realității.
29. Limitările de sine, regulile stabilite, posturile, controlul respirației, meditația și iluminarea constituie cele opt părți ale disciplinei yoga și scopul acesteia.
30. Nonviolența, adevărul, onestitatea, puritatea și detașarea sunt cele cinci linii directoare ale disciplinei morale a yoga.
31. Atunci când este practicat în mod universal, fără excepție, întreaga disciplină indiferent de circumstanțe, devine un mare ghid pentru realizarea eliberării.
32. Gravitatea angajamentului, acceptarea, sobrietatea, autocunoașterea și devotamentul constituie regulile fixe.
33. Când mintea este tulburată de pasiuni, trebuie să exersăm să reflectăm la opusul a ceea ce ne provoacă tulburarea.
34. Gânduri rele precum violența și altele; Fie că sunt gândiți de sine, prin alții, fie că sunt aprobați, sunt cauzate de ignoranță și confuzie. Pot fi ușoare, medii sau intense. Apoi, trebuie să reflectăm asupra binelui care se opune și să acționeze asupra acestui bine opus.
35. Fiind ferm stabilită în non-violență, ostilitatea din apropiere este dizolvată.
36. Fiind stabilite în adevăr, acțiunile sunt roditoare și depind de adevăr.
37. Fiind ferm stabilite în onestitate, toate pietrele sunt prezentate.
38. Fiind ferm stabilit în izolare, măsura este obținută.
39. Rămânând stabil în detașare și ne posesivitate, se cunoaște cum și de unde provine nașterea.
40. Puritatea provine din indiferența față de corp și din neatacul față de ceilalți.
41. Cu practica purității mintale, dobândim aptitudine pentru bucurie și stabilește un singur obiectiv: controlul simțurilor și viziunea FIINȚEI în sine.
42. Fericirea fără exces apare din practica conformității și acceptării.
43. Practicând sobrietatea, impuritățile sunt distruse și apare perfecțiunea în corp și în organele senzoriale.
44. Unirea cu divinitatea care stă la baza ei se produce prin auto-observare.
45. Succesul în schimbări, ajustări și crize vine din fidelitatea completă față de sinele interior.
46. Postura trebuie să fie fermă și confortabilă.
47. Depășirea inerției cotidiene și concentrarea atenției asupra posturii din spate, se obține controlul și stăpânirea poziției corpului. Acest lucru generează sănătate.
48. Apoi, din cauza echilibrului dobândit, perechile de opuse încetează să mai aibă un impact.
49. Cu postura conștientă și controlul respirației, inhalarea și expirația încetează în voie.
50. Respirația este externă, internă și suprimată. Reglată după loc, timp, cantitate și activitate și devine prelungită și subtilă.
51. Al patrulea nivel care captează în mod conștient energia cosmică este cel care transcende conceptul intern-extern. Totul este considerat unul în întregime.
52. Prin urmare, ignoranța dispare, ajunge la Înțelepciunea conștientă, iluminarea se face.
53. Iar pregătirea minții pentru meditație se face și se dezvoltă prin controlul respirației.
54. Controlul simțurilor constă în abaterea atenției de la activitatea senzorială pe care o au simțurile.
55. Prin urmare, controlul simțurilor dă și obține cea mai înaltă măiestrie asupra organelor senzoriale.
Capitolul 3: „Vibhuti Pada”
1. Concentrarea este de a lega mintea de un loc.
2. Meditația constă în respectarea fluxului neîntrerupt al minții, precum și conținutul și fluctuațiile acesteia.
3. Această stare devine iluminatoare atunci când Unitatea apare fără conștientizarea propriului ego egoist, individual.
4. Atenția asupra fluxului minții în unitate cu întregul constituie meditația transcendentă, în cea mai înaltă expresie a acesteia.
5. Dominând și făcând meditația transcendentă ușoară și obișnuită, „lumina” și Înțelepciunea conștiinței înalte răsare.
6. Această „Lumină” trebuie aplicată diferitelor stări de conștiință.
7. Atenția menținută așa cum se arată la punctele 2, 3 și 4 sunt cele mai subtile.
8. Aceste stări de meditație descrise mai jos sunt mai puțin subtile.
9. Atenție la starea de transformare a minții atunci când este în suspans și nemișcare, iar aceasta apare și dispare între latențele mentale în mod intermitent.
10. Fluxul devine calm prin impresia de repetare.
11. Atenția la dispariție și apariția distragerii este obiectivul fix al acestei meditații.
12. Atunci când obiectele care sunt întunecate și apar intermitent sunt similare și au un numitor comun, se spune că atenția este concentrată pe un singur obiect.
13. Cu aceste moduri de a medita, concentrând atenția asupra conținutului și stării lor, este explicată starea și caracterul obiectelor din organele sensibile.
14. Această bogăție este comună în toate proprietățile minții, fie ele latente, active sau nemanifestabile.
15. Diferența în procesul său de dezvoltare este cauza transformării sale.
16. Cunoașterea trecutului și a viitorului apare prin exercitarea unei atenții concentrate asupra transformărilor.
17. Cuvântul, obiectul și conținutul mental sunt confuze, din cauza suprapunerii reciproce. Dar exercitând o atenție concentrată asupra fiecăruia separat, apare cunoașterea limbajului tuturor ființelor.
18. Cunoașterea nașterilor anterioare rezultă din atenția asupra percepției impresiilor.
19. Cunoașterea altor minți apare cu atenție la comportamentele lor și respectarea obiectivelor pe care le urmăresc.
20. Dar cunoașterea altor factori mentali nu este obținută pentru că nu sunt observate, ci sunt suportul imaginii mentale.
21. Concentrarea atenției asupra poziției corpului, fiind atentă la vitalitatea lui, simțindu-l și în liniște deplină, suspendând concentrația de respirație și bătăi inimii, în întuneric yoghinul poate deveni invizibil.
22. Din cele de mai sus, tăcerea și zvonul și șoapta vitală pot fi înțelese în toată expresia și profunzimea ei.
23. Consecințele (karma) sunt de două tipuri: active și latente. Observându-le în detaliu și detașare, se obține cunoașterea morții și, de asemenea, omația ei.
24. Meditând concentrat la bunătate etc. … Se dezvoltă facultăți subtile de caracter parapsihic.
25. Meditând și concentrându-se asupra unui obiect, calitățile sale se dezvoltă.
26. Cunoașterea obiectelor subtile, întunecate și îndepărtate se obține prin extinderea luminii facultății suprafizice.
27. Cunoașterea sistemului solar este obținută urmărind Soarele îndeaproape.
28. Observând Luna, poziția stelelor este cunoscută.
29. Prin observarea cu atenție a stelei polare, se poate obține cunoașterea mișcării stelelor.
30. Privind îndeaproape ombilicul și abdomenul, fitnessul și dispoziția corpului sunt cunoscute.
31. Prin fixarea atenției în gât, foamea și setea sunt controlate.
32. Stabilitatea și echilibrul sunt dobândite prin concentrarea și atenția capului și ca axă a coloanei vertebrale.
33. Meditând pe coroana capului obțineți o perspectivă spirituală din partea profesorilor de yoga.
34. Toate în virtutea atenției atentă.
35. Meditând asupra inimii apare percepția conștiinței.
36. Mintea și spiritul individual sunt extrem de diferite. Experiența subiectivă sau obiectivă sunt instrumentele lor de studiu. Simțul individualității este dobândit prin observarea conștiinței subiective și a corpului prin observarea obiectivă.
37. De aici cunoașterea transcendentală a auzului, senzației, percepției, gustului și mirosului.
38. Acești factori psihici sunt obstacole în înțelepciunea luminatoare, dar în starea de conștiință a lumii, acestea sunt puteri psihice.
39. Disolvind ancora individualității și prin concentrare și voință, corpul subtil pătrunde în corpul altei persoane.
40. Prin domeniul nervos și relaxare, corpul levitic.
41. Prin concentrare și meditație, corpul strălucește.
42. Prin concentrare și atenție asupra auzului și spațiului, se dezvoltă auzul divin.
43. Prin meditație și atenție concentrată asupra corpului și eterului și a interrelației acestora; alăturând acestei atenții puteți traversa spațiul.
44. Făcând meditație transcendentă, observând fluctuațiile gândirii și atunci când toate straturile structurii mentale sunt observate și cunoscute, totul devine clar și apare cunoașterea pură.
45. Gradul de master este obținut pe stările fizice prin concentrarea pe aceste elemente.
46. De aici forța spiritului și toate puterile sale, perfecțiunea corpului, fluiditatea funcțiilor și funcționarea corespunzătoare a acestuia.
47. Perfecțiunea corpului fizic include frumusețea, harul, rezistența, sănătatea și demnitatea.
48. Domeniul organelor sensibile este obținut prin meditație și prin puterea de cunoaștere a naturii reale; Este UNUL și singurul FIAT care manifestă totul.
49. Din conștiința FIINȚEI provine inteligența, viteza mentală, eliberarea de orice limitare care este cucerită de Înțelepciune.
50. Doar prin cunoașterea Înțelepciunii transcendente și depășirea conceptului de spirit și minte individuală este supremația tuturor statelor atinse și Omniscența este atinsă.
51. Luând în considerare toate aceste puteri pentru detașare, ele sunt separate ca și cum ar fi un vis.
52. După ce am fost invitați de Maeștri, nu trebuie să existe un atașament sau o mândrie în posibilitatea de a îndepărta ignoranța nedorită.
53. Prin meditația transcendentă pentru maturitate și evoluție, se naște cunoașterea Realității.
54. De aici vine cunoașterea naturilor similare: lumea subtilă și comună.
55. Cunoașterea transcendentală include cunoașterea tuturor obiectelor și a ordinelor lor. Asta e tot.
56. Glorificarea se obține prin purificarea corpului și a minții și prin contopirea cu Unul.
Capitolul 4: Kaivalya Pada
1. Siddhis-urile [șamanii] provin din naștere și tradiție, știu ierburi, mantre, disciplină austeră și cunoștințe edificatoare.
2. Transformarea unei substanțe în alta, precum și modificarea stării de naștere, se datorează evoluției potențialului natural.
3. Cauza instrumentală nu agită tendințele naturale, ci pur și simplu înlătură obstacolele ca fermier.
4. Mințile care sunt conștiente că sunt emanate nu sunt libere decât de egoism.
5. Mintea (absolută) direcționează numeroasele puncte de conștiință (minți emanate) conectate și care trăiesc diferitele activități sau experiențe.
6. Dintre acestea, născutul meditației este lipsit de impresii.
7. Acțiunile yoghinilor nu sunt nici albe, nici negre, sunt în echilibru. Acțiunile celorlalți sunt agitate de evenimente.
8. De aici manifestarea dorințelor potențiale, numai în funcție de maturizarea lor.
9. Deoarece memoria și experiența au un substrat comun, există o secvență, o acțiune repetată, deși ele pot fi împărțite în funcție de felul în care apar, locul și timpul.
10. Nu au început și dorința de a trăi este eternă.
11. Deoarece cauza și efectul, suportul și obiectul sunt legate, atunci când unul se stinge, celălalt dispare și el.
12. Trecutul și viitorul există în propria dimensiune din cauza căilor diferite.
13. Manifestate sau nu manifestate, acestea sunt originile emoțiilor.
14. Esența obiectului la unicitatea și evoluția emoțiilor.
15. Prin egalitatea de obiect și diferențele minții căile lor sunt separate.
16. Proporția obiectului nu depinde de minte. Ce s-ar întâmpla cu obiectul perceput dacă nu s-ar găsi mijloacele pentru a-l cunoaște?
17. Mintea precisă și are nevoie de reflectarea obiectului pentru cunoașterea lui.
18. Individualitatea care domină mintea este stabilă, nu se schimbă, de aceea cunoaște întotdeauna modificările minții.
19. Această minte nu este auto-limitată, deoarece este subiectul cunoașterii și al percepției.
20. Nu poate exista o înțelegere simultană a minții și a cunoașterii.
21. Dacă cunoașterea unei minți de către alta este acceptată, atunci ar exista cunoștințe de cunoaștere care duc la absurd și confuzie de memorie.
22. Cunoașterea naturii însăși se realizează prin cunoașterea de sine și aceasta se realizează atunci când conștiința își asumă acel mod de a percepe în care se găsește echilibrul.
23. Mintea este colorată de observator, iar cel observat ascunde totul.
24. În ciuda faptului că este clasat în nenumărate tendințe de personalitate, acționează pentru individualitate, deoarece lucrează în parteneriat.
25. Pentru cei care văd diferit, percepția conștiinței de sine încetează imediat.
26. Deci, într-adevăr, mintea se apleacă spre discriminare și analiză către unitate conștientă.
27. În timpul stărilor de discriminare și analiză sau discernământ, alte stări de conștiință apar din cauza impresiilor din trecut.
28. Retragerea acestor stări de conștiință este descrisă ca distrugerea sau dizolvarea emoțiilor și conceptelor acestor amintiri.
29. Când nu mai rămâne niciun interes, chiar și în cea mai înaltă meditație, marele har sau darul iluminării este dezvoltat prin exercitarea analizei sau a discernământului și a reflectării realității complete.
30. Ulterior, libertatea apare din stările de conștiință, emoțiile, fluctuațiile lor și consecințele se dizolvă.
31. Apoi, datorită retragerii mirajelor și înlăturarii impurităților, nu mai este prea mult de știut datorită descoperirii FIINȚE că totul se manifestă și înainte ca această conștiință să apară.
32. Apoi, după ce și-a îndeplinit scopul și după terminarea proceselor fluctuante, emoțiile se retrag.
33. Acesta este procesul corespunzător sintezei și integrării interactive care constituie Unitatea care își asumă pluralitatea întregului ca unul.
34. Aceasta este dizolvarea și retragerea emoțiilor, datorită plinătății și înțelepciunii cunoașterii realității sau este, de asemenea, plinătatea individualității față de realitatea sa înnăscută care este conștiința pură sau integrată în unitatea multiplă care este întregul .
