Gaia în gestație, de Pakarina

  • 2010

Îmi simt corpul umflat, în stomacul meu supărat.

Mersul meu este lent, cu puțin agilitate; Nu mă pot concentra pe nicio activitate.

Mintea mea este neliniștită, starea mea de spirit nu este cea mai bună, mă irit ușor.

Deodată sunt foarte sensibil și totul mă determină să plâng.

Îi cer ghidurilor mele îndrumări pentru a înțelege această stare de anxietate.

În viziunea îngerilor mei să nu reacționeze, pentru că cei dragi încep să se deranjeze, întrebându-se motivul nesiguranței mele.

Un vârtej de emoții izvorăște din sufletul meu fără să-l pot controla.

Apoi o rog pe Maică să-mi dezvăluie sensul atât de mult disconfort.

Înțelept, mama mă ia de mână și face o plimbare.

Și îmi dezvăluie secretul stării mele de anxietate.

Ne confundăm într-o ființă aflată pe drum.

Într-o călătorie plângând prin venele lui noroioase, își putea vedea durerea.

Și simți cum stârnește angoasa pentru atâția ani de exploatare.

Ca mamă iubitoare, mi-a arătat lecția ei:

„Draga mea, sunt însărcinată. Din intestinele mele o ființă nouă este pe cale să încolțească.

Va apărea un nou pământ pe care speranța îl va aduce. Și pe măsură ce tu și cu mine suntem unul, am înțeles activitatea mea.

Nu fii trist sau nu te temi. Ceea ce ai simțit sunt contracțiile acestei gestații divine.

Vorbește cu surorile tale, țese pături de dragoste pentru această mamă neliniștită care nu vrea să provoace durere.

Vă rog să aveți răbdare și să-mi dați binecuvântarea.

Păstrați-vă credința fermă și sărbătoriți acest har cu mine. Ei bine, când va veni vremea, vor fi răsplătiți.

O nouă casă îi așteaptă, sunt în drum spre casă. ”

Acum că am înțeles starea mea, nu pot decât să-ți spun mulțumesc, mamă, iubită că mi-ai arătat acest pacient învățător.

Promit să am grijă de tine și să te iubesc și să transmit harul meu surorilor mele.

Așa că împreună împletim legături de dragoste și speranță pentru noul pământ așteptat.

Articolul Următor